“Verde” sună ieftin. O reţetă cu bani puţini pentru ajutat milionarii Clujului

Bianca Felseghi @ 28 March 2014 in POLITICI CULTURALE

Marile clădiri de birouri şi hoteluri din Cluj-Napoca aşteaptă să primească cadou o reducere substanţială a impozitului pe imobil după ce au obţinut în timp record (câteva luni) nişte certificate de “clădiri verzi”. Primăria Cluj-Napoca este singura din ţară care deţine încă de anul trecut pârghiile legale ca să îi scutească de impozitul pe clădire pe afaceriştii care îşi asumă un viitor verde pentru business-ul pe care îl conduc. Problema, semnalată de reprezentanţii filialei Transilvania a Consiliului Mondial al Clădirilor Verzi (RoGBC), este că certificatele de evaluare puse pe masa administraţiei locale in 2014 sunt de faţadă. Clădirile – care aparţin celor mai bogaţi oameni din oraş – au fost declarate ‘’bune’’, dar cu îmbunătăţiri minore. Cu alte cuvinte, nişte clădiri de birouri absolut normale ar putea  trece ca fiind ecologice şi “verzi”, iar bugetul de bani publici va pierde sume importante.

Caracteristicile unei “clădiri verzi”?

Una din clădirile care ţintesc să fie scutite de la o parte a impozitului este Cluj City Center/FOTO: Raul Ştef (c)

Cum ajunge o clădire de birouri situată într-un mediu urban, “ecologică”, adică economiseşte resursele de electricitate-apă-căldură? Pentru că acest gen de clădiri sunt – în principiu – nişte “fabrici” birocratice în care zeci de firme îşi au sediul, pentru o asemenea performanţă drumul începe din faza de concept şi proiectare a întregii structuri. În cazul în care clădirea a fost deja construită, investiţiile în eficientizare ar trebui să fie substanţiale. Clădirile ”verzi” deţin certificate energetice de clasa  A, folosesc surse de energie regenerabile, sunt construite din materiale locale, naturale, non-toxice, oferă o calitate superioară a aerului care se respiră în interior, ceea ce înseamnă că vopselele aplicate pe pereţi sau adezivii nu trebuie să conţină compuşi organici volatili. Ele trebuie să implementeze strategii de design solar pasiv şi ventilaţie naturală. În plus, sistemul de management al deşeurilor trebuie să fie “ca la carte” şi să se bazeze pe prevenţie, să se producă cât mai puţine resturi, să se colecteze selectiv în vederea reciclării a cel puţin 4 tipuri de deşeuri. Reconversia zonelor industriale în noi clădiri funcţionale, este de asemenea punctată de experţii care se ocupă de astfel de evaluări “verzi”.

Hotelul City Plaza de pe strada Sindicatelor, e un alt posibil scutit de impozitul pe clădire/FOTO: Raul Ştef (c)

Logica obţinerii unei evaluari de ‘’clădire verde’’ este, la fel ca în cazul oricărei proprietăţi, aceea de a-i creşte în timp valoarea de piaţă: cu cât consumă mai puţin şi întreţinerea ei costă mai puţin, cu atât se vinde mai scump.

În Romania, investitorii preferă schemele de evaluare britanice (BREEAM- Building Research Establishment’s Environmental Assessment Method) şi pe cele americane (LEED- Leadership in Energy and Environmental Design). Potrivit site-ului greenbooklive.com, unde se inventariază toate clădirile din lume evaluate BREEAM, în România există 33 de clădiri de acest tip. Dintre acestea 10 sunt cladiri nou construite, iar 23 sunt cladiri existente care au suferit în timp îmbunătăţiri masive. În ceea ce priveşte standardul American, conform usgbc.org România are o singură cladire nou construita certificată în 2009 şi alte 3 clădiri comerciale mai vechi şi “reinventate” certificate în perioada 2012-2014.

Gaura din sistem

Clădirea Imobcom sediul Neverfail Cluj/FOTO: Raul Ştef (c)

Indiferent de provenienţa lor, aceste evaluări pot fi echivalate. Mai puţin evaluarea de tip BREEAM-in-Use care e un certificat ale cărui costuri de obţinere sunt de aproximativ 4 ori mai mici decât în cazul unui certificat standard. Cu alte cuvinte reprezintă o primă treaptă, mai ieftină, de a intra în cursa pentru eficientizarea costurilor. Completarea grilei de evaluare durează numai o oră şi jumătate, iar deţinerea acestei evaluări nu înseamnă automat că clădirea este “performantă” şi “verde”.

Clădirile din Cluj-Napoca Sigma şi Sigma Shopping Center (str.Republicii 109) deţinute de omul de afaceri Arpad Paszkany, hotelul City Plaza (str. Sindicatelor 9-13) deţinut de afaceristul Sorin Dan, clădirile Ramada (Calea Turzii nr. 43-49) şi Cluj City Center (Bd.Dorobanţilor nr. 14-16) investiţii ale lui Răzvan Ţărmure, precum şi hotelul Golden Tulip Ana Dome (str. Observatorului nr. 129) investiţie a sibianului Dumitru Ghişe şi clădirea Imobcom – sediul firmei Neverfail a Oanei Chifu (Calea Turzii nr.56) figurează toate în lista BREEAM ca deţinătoare a certificatului “BREEAM-in-Use’’.

“BREEAM-in-Use este o evaluare accesibila, ce implica costuri mici (750 lire pentru partea 1 si 2) comparativ cu restul schemelor din familia BREEAM. A fost creată pentru a-i ajuta pe manageri/proprietari să își gestioneze mai bine şi să-si optimizeze clădirea. Această optimizare are potenţialul pe termen lung de a minimiza consumul și impactul asupra mediului.’’, explica Elena Rastei, reprezentant pe Transilvania al RoGBC.

Şapte din cele opt clădiri care mizează pe reducerea impozitului cu până la 75%, oferită de Primărie, au obţinut scoruri între 41%-60% eficienţă, fiind încadrate în categoria “good” şi “very good”. În grila BRE, “good” şi “very good” se află, însă, undeva la mijlocul clasamentului, fiind surclasate de “excellent” şi “outstanding” un calificativ acordat acelor clădiri care bifează de la 70 % în sus gradul de eficientizare al costurilor de funcţionare.

Hotelul Ramada/FOTO: Raul Ştef(c)

“Aceste premii din bani publici ar trebui acordate în funcţie de nivelul de transformare, îmbunătăţirile şi impactul asupra ocupanţilor şi comunităţii.  Altfel, ne vom trezi că avem un Cluj verde fără să facem, de fapt, nicio schimbare semnificativă”, spune reprezentantul RoGBC.

Preşedintele şi fondatorul RoGBC, Steven Borncamp comentează şi el ideea răsplătirii prin reduceri de taxe a celor care investesc în clădiri sustenabile: “Avem nevoie de o evaluare verde a clădirii care include mai multe componente verzi înafară de performanță energetică de tip A, cum ar fi apropierea de rutele de transport public, alegerea materialelor de construcţie, precum și calitatea aerului din interior. Pentru aceste evaluări de constructii verzi, susținem schemele recunoscute la nivel internațional de Green Building Consiliul Mondial, cum ar fi LEED, BREEAM sau DGNB. Acestea sunt extrem de dezvoltate și adecvate pentru utilizarea în România. Ratiunea noastră este aceea de a-I răsplăti pe dezvoltatorii de ale căror clădiri verzi beneficiază întreaga comunitate. Prin urmare, indiferent de instrumentul de evaluare a ales, noi credem că cele mai mari beneficii ar trebui să meargă către cei care obțin cele mai mari realizări”.

Evaluatorul
Evaluator care a obţinut pentru clădirile decretate “verzi” din oraş, majoritatea certificatelor discutabile BREEAM-in-Use (6 din 8) este Alexandra Stoica. Contactată telefonic, Alexandra Stoica a spus că toată chestiunea este o “teorie a formelor fără fond”. “Procedura de obţinere a unei evaluări BREEAM-in-Use e mai scurtă deoarece clădirea e deja construită. Când e nouă, trebuie să aştepţi până se construieşte. Faptul că e deja construită, nu e un handicap. S-a spus că dacă o construcţie în care nu s-a mai investit nimic în ultimii 2-3 ani nu poate fi considerată clădire verde. Poate că au gândit totul de la început pentru viitor, ceea ce e avantajul lor”, a declarat Alexandra Stoica.

GALERIE FOTO:

city-plaza-in-use

cluj-city-center-in-use

golden-tulip-ana-dome-hotel-in-use

imobcom-bre-global

ramada-cluj-in-use

sigma-in-use

Întrebată la ce poate fi folosit un certificat BREEAM-in-Use, evaluatorul a spus că proprietarii de clădiri de birouri şi-au dorit această certificare imediat ce au auzit că dumneaei a primit autorizaţia de a profesa în domeniu. “Când s-a aflat că eu m-am certificat, au venit şi m-au întrebat”, a spus Stoica. “Nu e cazul să fim buni samariteni, ci să recunoaştem că şi partea de reducere a impozitului posibilă prin HCL-ul dat de Primărie în 2012 a fost importantă”, a adăugat ea. În ceea ce priveşte relaţia sa cu RoGBC, Alexandra Stoica a menţionat că nu este subordonată acestei entităţi şi că, din punctul ei de vedere, fiind “autorizată de un organism internaţional tot ei trebuie să mă verifice”.

Cine e Alexandra Stoica?
Alexandra Stoica e una din tinerele antreprenoare ale Clujului. Inginer de instalaţii, este managerul firmei DAS Engineering Grup. În portofoliul său se numără şi designul instalaţiilor pentru stadionul municipal Cluj Arena, obiectiv coordonat de Consiliul judeţean Cluj. Este nepoata fostului vicepreşedinte al CJ Cluj, Radu Bica, condamnat în 2012 într-un dosar de corupţie.

Premierile Primăriei
Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a luat în discuţie în urmă cu o săptămână (20 martie 2014) posibilitatea de a acorda o substanţială reducere de impozit pe clădire acelora care se dovedesc a fi mai prietenoase cu mediul înconjurător. Propunerea se bazează pe o Hotărâre de Consiliu Local (HCl) nr.225/24 mai 2012. “Analizând Referatul 156826 al Direcţiei de taxe şi impozite locale precum şi Nota de fundamentare 153112/17.05.2012 prin care se propune reducerea impozitului pe clădiri aferent imobilelor cu o performanţă energetică superioară şi care deţin o certificare oficială recunoscută la nivel mondial (BREEAM, LEED sau DGNB), ca şi “construcţii verzi” se hotărăşte aplicarea măsurii cu începere din anul fiscal 2013.

Golden Tulip Ana Dome, cartierul Zorilor/FOTO: Raul Ştef (c)

După discuţiile ridicate în şedinţă, Primăria a dat un pas înapoi. O decizie în acest sens a fost amânată, contestaţiile urmând să fie supuse unei dezbateri publice. Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al instituţiei a declarat pentru iEst.ro că problema care trebuie clarificată este algoritmul de echivalare al schemelor BREEAM şi LEED. Surse instituţionale arată că singura clădire din Cluj care a primit până acum reducerea stipulată în HCl, Amera Tower, a fost scutită de plata la buget a circa 27.000 de euro pe an.

UPDATE 29.03.2013: În urma publicării articolului, evaluatorul Alexandra Stoica a revenit cu un e-mail în care arată că toate evaluările contestate de RoGBC au fost, înainte, recunoscute de către această instituţie. De altfel, certificatele de conformitate emise de RoGBC erau necesare pentru dosarul de înscriere pe lista de reduceri a Primăriei Cluj-Napoca. Documentele de conformitate emise de RoGBC pe numele clădirilor aflate, acum, în discuţie au menţiunea “întruneşte calificările minime pentru încurajarea scăderii impozitului pe proprietate”.

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

12,432 Spam Comments Blocked so far by Spam Free Wordpress

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Ultimele articole

Polonezul care poartă Coroana Carpaţilor:

Polonezul care poartă Coroana Carpaţilor: "a căţărat" în

08/11/14

Suntem în anul 1976. Jerzy Montusiewicz are 18[...]

Closer to the ground: Marşul Noii Drepte de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Closer to the ground: Marşul Noii Drepte de

03/16/14

O femeie care poartă în spate un[...]

Între Est şi Vest. Un diagnostic istoric şi politic al crizei din Ucraina

Între Est şi Vest. Un diagnostic istoric şi

03/07/14

Teama nedefinită cu care tot Globul priveşte[...]

Facebook
  • No recent Facebook status updates to show.

Tweets
"That moment when... tragi linie, vorba lui Sorescu, şi faci o socoteală: câteva minţi lucide şi cu un ideal... http://t.co/YPYb3tEf1G"
over a year ago
"Consiliul Mondial al Clădirilor Verzi spune că municipiul Cluj-Napoca are o problemă de etică. Despre ce este vorba: http://t.co/lTmzg3Wx5k"
over a year ago
"Ştim că vă plac reportăjelele. Aşa că v-am pregătit unul despre cum nu s-a întâmplat nimic şi anul acesta la 15... http://t.co/JFdw0lKMay"
over a year ago