Closer to the ground: Marşul Noii Drepte de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Bianca Felseghi @ 16 March 2014 in REPORTĂJEL

O femeie care poartă în spate un rucsac special pentru copii şi din care răsare un gât golaş cu ochii mari, împinge ca la arat un cărucior din care un al doilea junior îşi bălăngăne înafară picioarele subţiri. Femeia se trage la adăpost în dreptul unui stâlp pe Bulevardul Eroilor şi are în colţul gurii o bucată de covrig surprins nemestecat. Prin faţa ei se derulează garda românească care au obţinut de la Primăria Clujului autorizaţia să facă un marş al demnităţii naţionale; E ”Noua Dreaptă, mândria naţională”*.

În jur de 100 de persoane au simţit de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni nevoia să îşi manifeste ataşamentul faţă de valorile “României românilor”** şi au patentat încă o premieră românească faţă în faţă cu care, recordul celor 1384 de Femei Rujate păleşte ca şters cu un şerveţel cosmetic: La Cluj, sâmbătă 15 martie 2014, s-au pus bazele “naţionalismului” bun. “Naţionalismul nostru românesc respectă celelalte naţiuni” a transmis înălţător, de la o portavoce care ţiuia, Codrin Goia, şeful Noii Drepte Cluj.

FOTO: Vakarcs Lorand (c)

“Te uiţi, Levente, futu-ţi morţii mă-tii!”, susură în dreapta mea o voce cristalină de peluză. Ochii maţi ai patriotului naţionale se opresc câş asupra unor trecători. “Oare, dacă ne punem toţi acuma în genunchi, nu i-ar trăzni?”, întreabă şi amicul lui, un tânăr îngrijit care a petrecut ore bune în oglindă ca să-şi aranjeze, la centimetru, bărbuţa.

Îmbrăcaţi în ţinută paramilitară de filme de comando din anii ’80, cu bereta verde trasă fecioreşte peste un ochi, mustaţa pătrată (să se asorteze cu propria concepţie asupra lumii), bocancii cu şireturi până sub genunchi, ochelari de soare şi un steag, mai mulţi bărbaţi la a doua tinereţe şi-au trăit cele “15 minute de glorie” de care vorbea profetic Andy Warhol. Ei au reprezentat avangarda mitingului Noii Drepte care a parcurs distanţa între cele două simboluri istorice româneşti, statuia lui Mihai Viteazul şi statuia lui Avram Iancu, în cadrul unei manifestări de protest faţă de “separatismul” maghiar.

Să-i însoţim.

11:35: Împiedicându-se în dalele sparte şi găurile din pavajul de lângă statuia lui Mihai, vreo 10-15 pensionari înarmaţi fie cu steguleţe, fie cu cocarde la piept, se alătură chemării Noii Drepte.

11: 45: Câţiva băieţi care poartă tricouri cu Zelea Codreanu au venit să treacă în revistă divizia de rezervişti de pe bănci şi care hrănea porumbeii.

12:05: Zeci de steaguri în alb şi verde (ale Noii Drepte) şi tricolore (ale României) traversează străduţa din faţa cinema-ului Florin Piersic. Fără să se vorbească, mâinile împart steagurile şi pancardele, iar doi câte doi inşi desfăşoară bannere cauciucate. Se aşează pe scările soclului statuii lui Mihai Viteazu într-o coregrafie studiată. Deh, disciplină militară.

12:10: Încă linişte. Calul de bronz al lui Mihai Viteazu pare să-i calce pe cap pe oamenii înşiraţi sub copite.

12:15: Şeful cel mare al Noii Drepte, Tudor Ionescu are în mână o portavoce mică. O ridică sub ochelari şi dă tonul imnului: “Trăiască, Duhul lui Iancu”. Corul marţial intonează din toţi rărunchii: “Ca Avram Iancu suntem toţi”, ”Ca Avram Iancu suntem toţi”..

12:20: Se scandează “Noi suntem Români-Aici pe veci stăpâni”, “Harghita, Covasna – Pământ românesc” şi “Unitate naţională”. Mesajele afişate merg de la “Împotriva Separatismului Maghiar” şi până la “Nu vânzării de pămân românesc la cetăţenii străini. Procurori cercetaţi retrocedările ilegale din Ardeal” sau chiar unul multi-culti: “Politician jepcar-Eşti român sau eşti maghiar- Reprezinţi un locatar – Temporar – Niciodată proprietar”. Acesta din urmă e purtat cu o mânuţă dolofană de o fată de clasa a IV-a, elevă la Onisifor Ghibu. A adus-o “mami” la protest şi a îmbrăcat-o cu ie şi un chipiu de jokeu “Keep on walking, Johnny Walker”. Din gura ei, scandările cu “Ro-mâ-nia-Ro-mâ-ni-lor” sună cu adevărat înfricoşător. Ca un loop din anii ’70 încoace, din care nu te poţi trezi

12:30: Un bărbat într-un costum gri, cam peste 60 de ani ţine sus un mesaj în care cere stoparea tăierii pădurilor. Iese din rând şi mi-l bagă în faţă să îl văd mai bine.

FOTO: Vakarcs Lorand (c)

12:31: Un băiat însărcinat cu recuzita aduce o plasă mare roşie din care scoate un steag tricolor imens. Camarazii prind avizi fiecare de bucăţica lui de steag şi încep să-l desfăşoare, să fie maare-mare, cât România din sufletele lor. Manevra reuşeşte pe jumătate: au încurcat steagul la mijloc, aşa că acum avem un imens papion tricolor.

12:35: Steagul gigant se unduieşte între două coloane de tineri. Stau faţă în faţă un băiat frumos (să aibă 14 ani?) cu multe semne de mamă pe faţă şi gât, încălţat cu snickers şi parcă din cu totul alt film, cu un luptător cu tricou inscripţionat cu “Braşov-rezistenţa din munţi”, rasta pe mijlocul capului, ras pe părţi şi o geacă de piele băgată în bocanci.

12:40: Marşul stă să se urnească spre câmpul de bătălie – care e Piaţa Unirii. Acolo, maghiarii participă la slujba comemorativă din biserica Sf.Mihail şi urmează să fie “asediaţi” de Noua Dreaptă. În dispozitiv intră şi o mână de uişti. “Voi sunteţi de la U, băieţi? Vreţi să vă alăturaţi marşului nostru?” “Da, vrem. Suntem civilizaţi”.

12:45: Apare o pancardă nouă: “Vreţi autonomie, vă dăm autonomie”

Se aude un sunet mort de goarnă. Ca un fel de glumă. E un tânăr cu un chipiu de cătană în care a înfipt poetic o rămurică de brad. El suflă într-un tulnic rudimentar. În fruntea marşului sunt portaţi doi antemergători, unul în costum popular moţesc, şi un altul care poartă un tablou cu Avram Iancu. Cel în costum popular, Cătălin Gaţu, dă un citat profund din Crăişor: “Aţi venit? No, hai să merem”

De-o parte şi de alta flancaţi de jandarmi, cei 100 de români naţionalişti arată ca o boabă de ulei care cade lent şi definindu-se tot mai rotund şi tot mai ţipător, într-un pahar cu apă. Cam aşa a arătat şi Marşul Mândriei Naţionale tăind Clujul. Deşi circulaţia a fost oprită de poliţişti la trecerea coloanei de bărbaţi periculoşi, o maşină neagră de lux, cu numere de Bihor şi manevrată de o fată în roz, aproape o adolescentă, a reuşit să treacă paralel, pe o bandă aproape liberă, turând nervos motorul ca o pisicuţă alintată.

Dezamăgitor, în Piaţa Unirii nu s-a întâmplat nimic, deşi tensiunea era respirabilă în aer. Bătălia s-a amânat pe altădată. Civilii de pe Bulevardul Eroilor, cantonaţi la terase, au aşteptat, vizibil deranjaţi, să treacă de ei marea de steaguri şi voci grohăitoare. Singurii care au pactizat au fost un grup de bărbaţi din Tramway, localul de lângă Lupa Capitolina, care au sărit în stradă pe neaşteptate aplaudând: Româ-nia, Româ-nia!. Nu au vrut să “fie filmaţi” pentru că “Sunt din Bucureşti. Mulţumesc”.

FOTO: Dan Bodea

În dreptul cinematografului Victoria, afişul ultimului film a lui Caranfil “Closer to the moon” (Mai aproape de lună), pe sub care defilează ca-n “Minunata lume nouă” epsilonii hipnopediei – educaţi în somn să creadă până la martiriu povestea patrionică repetată în perioada comunistă, e ca o ironie tristă.

“Vă rog să luptaţi, tineri, pentru drepturile românilor în ţara lor”, se autoextaziază în Piaţa Avram Iancu o doamnă roşcată, pensionară şi ea, căreia cei din jur i se adreseazp cu “doamna profesoară”. Tudor Ionescu o întrerupe în mijlocul mesajului pentru că vorbitorii oficiali sunt alţii.

E trecut de 13:00. Ungurii ies din Biserică îndreptându-se – ca în fiecare an – spre fostul hotel Biasini unde s-ar fi întâlnit în 1848 liderii revoluţiilor române şi maghiare să încerce să facă front comun. Discursuri şi aici. Printre manifestanţi s-au numărat şi vreo 7 membri ai unei subfiliale a organizaţiei “64 de Comitate” – asociate acţiunilor Jobbikului. Legitimaţi de poliţie, acestora li s-au pus în vedere două opţiuni: să adune în rucsaci steagurile pe care voiau să le arboreze şi să participe în continuare, paşnic, la manifestaţie sau să fie trimişi acasă. Extremiştii au acceptat prima variantă.

Bdul Eroilor a fost în 15 Martie 2014 linia care i-a despărţit pe români de unguri. Ca un făcut, nici nu se terminaseră încă cele două evenimente paralele, că un violonist postat în dreptul băncii ING într-un recital stradal, a început să ungă coardele miorlăitoare cu melodia din Game of Thrones. Tiii-raaa-tira tiii raaa- tiri taaaa… Vorba lui George R.R.Martin: “Fear cuts deeper than swords.”

____
* Scandare a simpatizanţiolor Noii Drepte pe străzile Clujului, la 15 martie 2014
** Scandare a ND

FOTO: Vakarcs Lorand (c)

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

12,432 Spam Comments Blocked so far by Spam Free Wordpress

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

unul oarecare @ 17 March 2014 | 01:03

Nu ma omor dupa fundamentalistii crestin-ortodocsi. Dar articolul asta mi se pare tendentios.Nu e cool deloc -e doar prost gust.

[…] Sursa […]

Ultimele articole

Polonezul care poartă Coroana Carpaţilor:

Polonezul care poartă Coroana Carpaţilor: "a căţărat" în

08/11/14

Suntem în anul 1976. Jerzy Montusiewicz are 18[...]

"Verde" sună ieftin. O reţetă cu bani puţini

03/28/14

Marile clădiri de birouri şi hoteluri din[...]

Între Est şi Vest. Un diagnostic istoric şi politic al crizei din Ucraina

Între Est şi Vest. Un diagnostic istoric şi

03/07/14

Teama nedefinită cu care tot Globul priveşte[...]

Facebook
  • No recent Facebook status updates to show.

Tweets
"That moment when... tragi linie, vorba lui Sorescu, şi faci o socoteală: câteva minţi lucide şi cu un ideal... http://t.co/YPYb3tEf1G"
over a year ago
"Consiliul Mondial al Clădirilor Verzi spune că municipiul Cluj-Napoca are o problemă de etică. Despre ce este vorba: http://t.co/lTmzg3Wx5k"
over a year ago
"Ştim că vă plac reportăjelele. Aşa că v-am pregătit unul despre cum nu s-a întâmplat nimic şi anul acesta la 15... http://t.co/JFdw0lKMay"
over a year ago