Ce înseamnă autonomia Ţinutului Secuiesc. Episodul al II-lea – Principiile pe care UDMR vrea să contureze legea Ţinutul Secuiesc autonom

Codruţa Simina @ 09 January 2014 in INTERVIU, POLITICI CULTURALE

This post is also available in: Ungară

De la Sabina – fata cu bentiţă la “spânzurarea” păpuşii de cârpe care îl semnifică simbolic pe Avram Iancu, distanţa mentală este străbătută de zecile de feluri în care înţelegem şi ne imaginăm autonomia minorităţii maghiare în Transilvania. În drumul ei imaginar, sintagma se metamorfozează succesiv în diverse tipuri de discurs public, însă puţini din cei care se tem de autonomie sau mărşăluiesc pentru ea mai au timp să şi explice concret de ce anume se tem sau pentru ce anume mărşăluiesc.

Am pornit această serie de texte de la dorinţa de a clarifica ce seturi de măsuri concrete solicită reprezentanţii minorităţii maghiare atunci când se referă la autonomia Ţinutului Secuiesc, ce înţeleg ei prin autonomie culturală sau autonomie regională, statutul minorităţilor sau autonomie locală. Şi, sigur, în contrabalanţă, ce înţeleg românii.

Primul episod al serialului dedicat autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost o istorie a proiectelor politice din România care au vizat autonomia, şi poate fi citit aici. Al doilea episod prezintă principiile pe care UDMR îşi sprijină noul proiect de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, ce ar urma să fie lansat în dezbatere în prima jumătate a anului 2014.

*

Până acum, UDMR a fost rezervat în a dezvălui detalii privind proiectul de lege pe care îl pergăteşte, privind legiferarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Secretarul general adjunct al UDMR,  a dezvoltat, într-un dialog cu reporterul iEst.ro principiile generale de la care porneşte proiectul de lege, precum şi problematicile fundamentale pe care încearcă să le rezolve.

Székely a lăsat să se înţeleagă că UDMR consideră proiectul de lege vital din mai multe motive: unul dintre ele este hemoragia masivă de electorat înregistrată de Uniune în ultimii ani. “În anii ’90, UDMR putea pierde liniştit 100.000 de voturi, acum nu mai poate nici 20-30.000″, a arătat el. De asemenea, legea ar genera coeziune şi mobilizarea electoratului, o nevoie vitală pentru o formaţiune politică a cărei putere vine din implicarea socială, mai adaugă el.

Ceea ce am înţeles cel mai bine, însă, din explicaţiile sale, este seriozitatea cu care UDMR priveşte închegarea acestui proiect de lege. S-au făcut în contul lui studii nenumărate, sociologice, s-au analizat date demografice şi statistici. De admirat este şi faptul că UDMR recunoaşte deschis că promovează proiectul pentru a-şi re-capta electoratul. Cum ar veni, se recunosc învinşi de alegători :)

Tot la “admirabil” se înscrie şi dorinţa de a crea, politic, ceva ce să fie adaptat la realitate şi să uşureze viaţa oamenilor. Încercaţi să enunţaţi trei astfel de iniţiative naţionale lansate în ultimii ani de politicienii români…

Punctele de pornire

Nevoia de a determina un anume tip de autoguvernare în Ţinutul Secuiesc, printr-un proiect de lege are alte premise decât avea acum 20 de ani, după destrămarea URSS şi războiul din Iugoslavia.

Acum, în Secuime, problemele legate de folosirea limbii materne, în şcoli sau instituţii publice, sunt practic rezolvate din punct de vedere legislativ de către Legea Educaţiei şi modificările aduse legilor care reglementează administraţia publică. Székely István spune că mai trebuie să admitem un lucru: în Secuime nu prea sunt probleme legate de convieţuirea româno-maghiară.

“În ce limbă să predai dacă peste 80% sunt maghiari?! În ce limbă să ţii şedinţele, dacă toţi vorbesc limba maghiară? Însă, trebuie să vedem această comunitate ca pe o minoritate cu aşteptări legate de bună-stare: ori, de 20 de ani nimic nu s-a schimbat acolo în afară de retrocedarea pădurilor către comunităţi. Asta s-a oglindit în scăderea voturilor, începând cu 2000 în Harghita, apoi din 2004 şi în Covasna. Mobilizarea electoratului UDMR a devenit cea mai complicată acolo, pentru că oamenii n-au mai simţit că facem ceva pentru ei”, arată Székely.

“Am ajuns să vedem două zone: una care cuprinde judeţele Bihor, Cluj, Mureş, Braşov, Sibiu, Arad, Timişoara, o zonă prosperă, şi una mai puţin prosperă: Satu Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Harghita şi Covasna. Aşa că inevitabil, din interiorul Secuimii apar întrebări precum “ce a făcut UDMR pentru secui?” Am realizat că drepturile lingvistice nu sunt destul, ci e nevoie de drepturi decizionale în tot ceea ce priveşte păstrarea identităţii, şi aşa am ajuns la autonomia culturală, adică autoguvernare în educaţie şi cultură.

Alegerile europarlamentare din 2007, când Laszlo Tokes a luat 39% din voturi şi UDMR puţin peste 60% au fost un semnal puternic, ce trebuia luat în seamă”

Székely István/FOTO: Raul Ştef (c)

Modelul

În prezent, UDMR lucrează la un proiect de lege care să reglementeze statutul Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă în interiorul României.

“Cel mai apropiat de ceea ce lucrăm este modelul  dar suntem totuşi foarte departe de el, nu avem în plan o declarare a etniei de către locuitori, de pildă”, spune Székely. Modelul gândit de UDMR în proiectul de lege al autonomiei porneşte de la nevoia de a avea în Secuime un teritoriu definit şi administrativ, locuit majoritar de secui.

“Un principiu este că din punctul de vedere al teritoriului, se porneşte din zona locuită de secui, Harghita, Covasna, fără să punem la socoteală Întorsura Buzăului şi partea estică a judeţului Mureş, aceasta ar fi perimetrul autonomiei teritoriale. Deci nu se porneşte de la judeţe, ci de la specificul zonei locuite de secui. Nu poţi stabili o autonomie teritorială, dar poţi stabili un perimetru pe criteriul etnic. Suprafaţa ţinutului, cum am calculat noi, ar fi de 12.000 de kilometri pătraţi, iar populaţia e undeva la 700.000 de persoane, din care aproximativ 80% sunt maghiari.

În interiorul perimetrului, Statul român ar urma să păstreze toate atribuţiile de legiferare, precum şi controlul domeniilor apărare. securitate, justiţie, externe sau implementarea măsurilor anticorupţie. De asemenea, Statul păstrează toate pârghiile de control şi importante pentru securitatea naţională.

Alt principiu este că toţi locuitorii, indiferent de etnie, au drepturi egale şi funcţionează bilingvismul. O altă discuţie care există în interiorul UDMR este cum va arăta structura administrativă, pentru că şi aici trebuie ţinut cont de specificităţile zonei, sunt voci care spun că cel mai bine ar fi ca în interiorul Ţinutului să existe microregiuni… Oricum, e clar că e nevoie de o reorganizare administrativă, pe care trebuie să o gândim cu foarte mare grijă faţă de realitatea din teritoriu.

Mai departe, Ţinutul va avea decizia în ceea ce priveşte rezolvarea tuturor problemelor locale care ţin de administraţie. Conducerea ar urma să fie aleasă, Ţinutul va avea un Consiliu de conducere pentru ocuparea căruia ar urma să concureze partidele politice. De asemenea, Consiliul ar urma să asigure decizia pentru stabilirea unor taxe suplimentare în interiorul Ţinutului, faţă de restul României.

Toate problemele care ţin de administrarea locală ar urma, de asemenea, să fie rezolvate local. Ca un exemplu, zăcămintele naturale ar urma să fie exploatate în funcţie de decizii luate local, cu păstrarea profitului în Ţinut, respectând legislaţia naţională în vigoare”

Székely István crede ca una din erorile comise de-a lungul vremii de cei care au promovat autonomia Ţinutului Secuiesc este tocmai folosirea cuvântului autonomie. “Poate dacă spuneam autoguvernare de la început, discuţiile stârnite ar fi fost altele”, arată el.

Problema cea mai mare

În acest moment, politicienii maghiari au identificat şi de cine depinde soarta proiectului lor de autonomie a Ţinutului Secuiesc. În mod cu totul simpatic, soarta autonomiei depinde de…  minoritatea românească din zonă.

“Cea mai mare problemă pe care o avem acum este cum va rezolva acest proiet de lege problema minorităţii româneşti. Suntem conştienţi că o să avem autonomie doar dată de la Centru şi doar dacă în acest proiect de lege îşi văd interesul românii din Secuime”, arată Székely. El spune că, potrivit studiilor făcute de UDMR, majoritatea românilor cu studii superioare din Secuime lucrează în instituţii publice.

“Românii se simt protejaţi, iar protecţia vine din acest fapt, că lucrează în instituţii controlate de Centru. Nu ştiu cum va rezolva proiectul de lege această problemă, e o mare dezbatere acum. În orice caz, asta e cea mai grea parte a proiectului”, explică secretarul general adjunct al UDMR. Tot el punctează că, în acest fel, discuţia despre reorganizarea administrativă se complică şi mai mult.

Şi un argument “comercial”

Székely Istvan a pregătit şi un argument “comercial” pentru ca românii de la Centru să aprobe un proiect de lege care să vizeze autonomia Ţinutului Secuiesc: scăderea demografică îngrijorătoare. Potrivit lui, unul din argumentele Ungariei, atunci când a demarat programul de acordare a cetăţeniei maghiare ungurilor minoritari din alte ţări, a fost atenuarea scăderii drastice demografice:

“În Ungaria, problema demografică e aproape la fel de mare ca în  . De aceea, cetăţenia maghiară a fost o ofertă foarte clară, pentru că, în afara de paşaport, restul avantajelor şi drepturilor pe care ţi le oferă sunt în Ungaria. Puteţi să începeţi să vedeţi şi această situaţie: e o criză demografică. Un târg. Ungaria a depus oferta, statul român ce face pentru a o contrabalansa? Pentru a stopa o eventuală migraţie masivă? Eu vă spun: autonomia creează în primul rând un confort”

Când proiectul UDMR va fi gata, acesta va fi analizat suplimentar de către o echipă de experţi şi specialişti europeni, din dorinţa ca acesta să fie “absolut în regulă”. Apoi el va fi supus dezbaterii publice şi, ulterior, atenţiei Parlamentului.

*

O istorie a iniţiativelor legislative privind autonomia Ţinutului Secuiesc puteţi citi aici. Aşa cum arătam şi în primul episod al serialului, Ţinutul Secuiesc s-a bucurat de autonomie până la 1867. Ironic, maghiarii au fost cei care au sistat autonomia Ţinutului Secuiesc, atunci când au înglobat complet Transilvania în propriul sistem administrativ. La 1876, secuii nu mai aveau niciun fel de autonomie.

FOTO Raul Ştef (c) iEst.ro

 Székely István este absolvent de ştiinţe politice şi unul din fondatorii Uniunii Democrate a Tinerilor Maghiari din Sfântu Gheorghe, în 1989. A activat în UDMR şi a fost şeful Biroului de programe al Universităţii Sapientia din Cluj. Mi-a mărturisit, în timpul interviului, că nu a mai vorbit limba română din 1987. Mi-a mai povestit că simte că trăieşte într-o comunitate “paralelă” în Cluj, în care nu se vorbeşte limba română. Când s-a înscris fiul său în clasa I, într-o clasă cu predare în limba maghiară, învăţătoarea i-a testat pe copii. I-a pus să răspundă la întrebarea “Cum te cheamă?”, formulată în limba română. Din 25, 17 nu au ştiut ce să răspundă. “Mă gândesc că nici asta nu este normal şi nici nu este bine. E ciudat, e ca şi cum am trăi în lumi paralele câteodată”, a spus el simplu.
Tirolul de Sud (provincia Bolzano din cadrul regiunii Trentino-Alto Adige) este o autonomie creată pe principiul teritorialităţii în Italia şi cuprinde două minorităţi: germană şi ladină. Populaţia totală era de 463.000 de persoane în 2007, iar limbile oficiale ale provinciei sunt italiana, germana şi ladina. Limba oficială naţională este cea italiană. Tirolul de Sud are ca organisme de conducere consiliul provinciei, guvernul şi preşedintele provinciei, iar competenţele legislative ale acestora sunt diverse. De pildă, pompierii şi poliţia rurală sunt în subordinea conducerii locale, care reglementează aspecte privind învăţământul preuniversitar, presa scrisă şi electronică sau protecţia mediului. Conducerea locală decide şi în ceea ce priveşte exploatarea fondului forestier sau valorificarea bogăţiilor precum apele minerale sau fondurile de vânătoare şi pescuit.
Profesorul Vasile Gheţău, specialist în probleme demografice, atrage atenţia în studiul său “Drama noastră demografică” asupra scăderii continue a populaţiei din România. La recensământul din 2011, România mai număra 19 milioane de cetăţeni, cu un minus de 2,6 milioane faţă de ultimul recensământ, din anul 2002. Declinul populaţiei ar urma să continue, potrivit lui Gheţău, fără implementarea unor politici publice care să susţină creşterea natalităţii. În acest ritm, arată Gheţău în studiul său, vom ajunge să numărăm sub 15 milioane de locuitori în 2050, iar situaţia va fi cu adevărat dezastruoasă la finalul secolului. 

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

12,823 Spam Comments Blocked so far by Spam Free Wordpress

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Ultimele articole

Polonezul care poartă Coroana Carpaţilor:

Polonezul care poartă Coroana Carpaţilor: "a căţărat" în

08/11/14

Suntem în anul 1976. Jerzy Montusiewicz are 18[...]

"Verde" sună ieftin. O reţetă cu bani puţini

03/28/14

Marile clădiri de birouri şi hoteluri din[...]

Closer to the ground: Marşul Noii Drepte de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Closer to the ground: Marşul Noii Drepte de

03/16/14

O femeie care poartă în spate un[...]

Facebook
  • No recent Facebook status updates to show.

Tweets
"That moment when... tragi linie, vorba lui Sorescu, şi faci o socoteală: câteva minţi lucide şi cu un ideal... http://t.co/YPYb3tEf1G"
over a year ago
"Consiliul Mondial al Clădirilor Verzi spune că municipiul Cluj-Napoca are o problemă de etică. Despre ce este vorba: http://t.co/lTmzg3Wx5k"
over a year ago
"Ştim că vă plac reportăjelele. Aşa că v-am pregătit unul despre cum nu s-a întâmplat nimic şi anul acesta la 15... http://t.co/JFdw0lKMay"
over a year ago