“Acesta e Mircea Luca!”. Miraculosul destin al unei statui

Cosmin Lucaci @ 28 October 2013 in POVESTIRE

Fotografii de Raul Ștef

Refugiat în atelierul de pe strada Bolyai din Cluj, departe de rumoarea cotidiană, artistul şade pe un scăunel cu 3 picioare cioplit în lemn, scărpinându-se în barbă şi privind contemplativ spre profilul de 2,40 metri.

Colosul e Mircea Luca, fundaşul de fier al “studenţilor”. Făurit din lut şi acoperit de platoşe de ghips, privirea lui îţi taie răsuflarea. Împrejur, chipuri de conducători, personalităţi istorice, imortalizate în busturi mai mari sau mai mici, te urmăresc cu privirea. E un dialog mut, indescifrabil omului de rând, care se repetă aproape ritualic în fiecare zi.

La iniţiativa regretatului istoric Gheorghe I. Bodea, şi mai apoi a suporterilor, sculptorul Ilarion Voinea a acceptat să realizeze statuia în bronz a doctorului Mircea Luca, acel căpitan de legendă al lui “U” încă din perioada bejaniei de la Sibiu. iEST.ro a vorbit cu artistul clujean despre “facerea” impunătorului monument, care va fi amplasat în faţa tribunei oficiale a stadionului din centrul Clujului la 1 decembrie, 2013. Mai întâi statuia a fost executată în lut, iar în aceste zile urmează să fie turnată în bronz, după o tehnologie complexă.

“  a fost una dintre provocările mari pentru mine, din toate punctele de vedere. De ce? Dacă există o deontologie profesională, există şi o deontologie etnică. Toate pornesc din orgoliu, dar nu toate sunt derizorii. Cele care ţin de familie, de identitate sau profesionalism nu sunt orgolii derizorii. M-a prins total acest proiect şi am avut o satisfacţie incredibilă să-l duc la capăt. Nu am obosit, pentru că am făcut-o din plăcere. Aici nu e vorba de rutină.  Dacă luăm în considerare gestaţia ideei, aici cuprinzând studiul, documentarea şi schiţele de desen, acest proiect a durat circa un an. Efectiv m-am apucat de lucru în 20 august şi am terminat în octombrie. Însă aveam în cap totul. Spre exemplu, bustul lui Alexandru Ioan Cuza (amplasat la Curetea de Conturi) l-am făcut într-o noapte, dar aveam totul programat în minte. Sunt alte personaje pe care le-am făcut foarte greu”, a explicat sculptorul.

8_resize

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aleea personalităţilor

 a dezvăluit faptul că au existat mai multe variante şi reprezentări a lui Mircea Luca, dar în cele din urmă s-a optat varianta unei reprezentări întregi (în picioare). Proiectul va fi dezvoltat ulterior la stadion, urmând să fie executate şi busturi mai mici cu personalităţi marcante ale sportului clujean. 

“Le-am propus să facem un monument, nu un bust oarecare. Ideea e să completăm în jurul unei personalităţi puternice (Mircea Luca) cu alte busturi mai mici, o alee a marilor sportivi clujeni, precum Ivansuc, Dascălu, Mateianu şi mulţi alţii. Suporterii, reprezentaţi prin asociaţia lor s-au mobilizat exemplar şi mi-au transmis că vor să ducă la capăt acest proiect şi pentru memoria istoricului Gheorghe Bodea, cel care a avut ideea şi m-a abordat să realizăm această statuie. Sper că pe aceasta să nu o poată fura rromii, cum au furat bustul lui Sigismund Toduţă din parc. Acela a dispărut, am făcut altul şi l-au dislocat şi pe el:)”, a făcut haz de necaz sculptorul.

Cine e Mircea Luca. Viziunea artistului

Voinea a mărturisit că în lunile petrecute în faţa proiectului s-a simţit tot mai ataşat de personajul, care va putea fi văzut în curând de toată lumea. Artistul a ales să-l importalizeze pe jucătorul de legendă într-o postură mai mult statică, de stâlp al echipei, un caracter dominant, care nu cedează. El a relatat şi un episod emoţionant, petrecut în atelier său, după ce a terminat varianta în lut a statuii.

“Sincer vă spun că începe să-mi lipsească, mai ales acum ,când l-am acoperit cu ghips. O să mă întorc în atelier şi n-o să mai am cu cine sta, trebuie să-mi găsesc un alt partener :) . Am avut parte de o experienţă interesantă. Doctorul, care a fost un reputat ORL-ist clujean, a locuit în pe bulevradul Eroilor din Cluj, iar nişte oameni în vârstă, vecini de-ai dânsului m-au vizitat la atelier. Cum au intrat au exclamat: Acesta e Mircea Luca! Faptul că nişte oameni fără vreun interes l-au recunoscut imediat, m-a uns la inimă. Din studiul personalităţii sale şi discuţiile cu oamenii, care l-au cunoscut, precum Nicolae Szabaszlay şi Remus Câmpeanu, istoricul Bodea, am reuşit să-l cunosc. Mircea Luca a fost un intelectual român adevărat şi mentorul unei echipe care a făcut istorie prin bejania de la Sibiu. În jurul lui s-a construit echipa, deşi nu era cel mai tehnic, era un clarvăzător, caracterul din teren, care coagula totul în jurul său. Astfel am încercat să-l reproduc, ca pe un stâlp, un lider, cu piciorul pus pe minge ca o ştampilă, ca un om de la care pleacă toate acţiunile”, a povestit el.

Clujul, capitală culturală europeană?

Artistul a salutat candidatura oraşului de pe Someş la titlul de capitală culturală europeană în 2021, însă a arătat cu degetul nepăsarea autorităţilor locale, care n-au dezvoltat o strategie sănătoasă în acest sens, spre deosebire de oraşul Sibiu.

“Tot timpul mi-am închipuit Clujul ca o Florenţă a României. Dar când abia ne străduim să găsim un loc pentru Flimarmonică, nu avem nicio galerie în centru pentru că s-au desfiinţat toate, Muzeul de Artă se retrocedează… Mă tem că avem de-a face cu o situaţie de tipul <<afară e vopsit gardul, iar înăuntrul e leopardul>>. Asta este o capitală culturală? Spre exemplu, Sibiul dispune de o frumoasă galerie de artă fix în centru, unde poate fi vizitată de orice turist. Nouă ni s-a propus amenajarea unui spaţiu în Dâmbul Rotund (cartier mărginaş al Clujului – n.r.) lângă clădirile ANL. Păi asta e gâdire de edil?! Să-şi mute dânşii primăria acolo dacă poftesc. E păcat că avem cei mai mulţi artişti din ţară după Bucureşti. Sunt două teatre, două opere, ai poziţie, dar n-ai strategie!”, a constatat resemnat sculptorul.

Blestemul lui Avram Iancu şi cultul clujenilor pentru kitsch-uri

La provocarea iEST.ro, Ilarion Voinea a vorbit şi despre controversatul ansamblu din Piaţa “Avram Iancu”, care-l înfăţişează pe “Crăişorul munţilor” într-o reprezentare nefericită, care i-a dus “faima” peste hotare.

“Nu mă întrebaţi de Avram Iancu, că aceea nu este o statuie, ci o alcătuire. Toată lumea o încadrează în categoria arte plastice, dar nu ai niciun fel de reper să vorbeşti despre ea ca şi cum ar fi un obiect de artă. Cineva a vrut să mă întrebe unde s-a greşit. Domnule, s-a greşit de tot! Singura calitate a acelui ansamblu este că, profesorul de arte îşi duce copiii în piaţă şi le spune: aşa nu se face! Părerea multora este că avem de-a face cu o catastrofă, care nu trebuia să se întâmple. Vorbim totuşi de Avram Iancu, care a fost unul dintre puţinele personaje tragice, dar pe acesta l-am batjocorit noi. Adică, ni l-au iertat duşmanii potenţiali ai istoriei şi l-am desfiinţat ulterior. La Alba Iulia e o altă catastrofă. Destinul lui a fost să nu-l iertăm nici post mortem.  Nu este treaba mea să indic lucrurile de tip kitsch din Cluj, dar mă tem că suntem capabili să realizăm şi altele”, este de părere artistul clujean.

Despre monumentalitate şi cui folosesc statuile

Ilarion Voinea s-a născut în satul Băileşti, localitate din Oltenia, care i-a dat şi pe artiştii Amza Pellea şi Marcel Iureş. Sculptorul a realizat şi bustul lui Pellea, amplasat la casa memorială a actorului din comună. El a povestit o experienţă de la dezvelirea statuii actorului, care avea să-l urmărească pe parcursul vieţii. “La Băileşti am avut parte de o experienţă teribilă. Mi-am dat seama ce înseamnă nevoia de repere în viaţa unui popor, a unei comunităţi, legat de personalitatea lui Amza Pellea. Ce sentiment teribil este să pleci dintr-un loc ca şi copil şi să te întorci statuie! Chestia asta dezvoltă peste timp o voltă pentru generaţiile viitoare.

Dar cui folosesc statuile? Sculptorul Voinea este de părere că statuile şi personajele ce le înfăţişează sunt reperele cele mai solide ale tradiţiei unei naţiuni. “În urmă cu ceva ani, mă aflam la Turda unde am ridicat pe soclu o statuie mare a lui Avram Iancu. Ne abordează frontal un vlăjgan, ieşit dintr-o bombă şi mirosind puternic a basamac <<Uite, domne’! Ăştia fac statui şi noi murim de foame!>> În acel moment un domn consilier mic şi cu lentilele ochelarilor ca fundul de borcan se repede la el şi-l ia de guler cu ambele mâini. << Bă, nenorocitule! Nu aveţi ce mânca pentru că nu aveţi statui!>>. Am rămas fără cuvinte. Mai târziu mi-am dat seama că omul acesta spune ceva extraodinar. Să ai statui, înseamnă că ai şi un trecut, cu repere bine definite, care au monumentalitate. Apoi te-ai ridicat la calitatea de a conştientiza acest lucru şi a face o statuie, pentru a întinde în final o mână către viitor. Astea sunt statuile! Din păcate am înţeles sărăcia diferit. Spre exemplu, dacă facem un spectacol de prost gust să speriem porumbeii cu artificii, aceia nu sunt bani risipiţi, însă dacă vrei să faci un bust, nu e vremea pentru el. Gândiţi-vă cât costă o campanie electorală! Acolo se există bani!”.

Apelul artistului îndrăgostit de sport

Asemeni tuturor oltenilor, sculptorul Voinea devine nostalgic când este abordat de pasiunea sa pentru sport. În perioada tinereţii, Voinea a fost fanul declarat al Craiovei Maxima. El a deplâns soarta actualei echipe a Craiovei şi situaţia tragi-comică pe care o traversează fotbalul din Bănie. În Craiova sunt două formaţii cu acelaşi nume, cea mai nouă (CS Craiova) fiind susţinută de primarul USL, Olguţa Vasilescu, echipă contestată vehement de fanii olteni.

“Am observat un lucru ciudat. Când în România se întâmplă un lucru ciudat, indiferent dacă e un fenomen bun sau rău, în Oltenia acest lucru se amplifică. Acolo e un fel de chintesenţă, fiecare îşi dă în petec mai tare, ca nu cumva, Doamne fereşte, să iasă lucrurile bine. Au ajuns două săbii într-o teacă. Nu sunt în stare să facă o singura echipă pentru Craiova. Nu mă interesează Mititelu şi alte personaje. Dar şcoala aia teribilă de jucători, ideea de Craiova Maxima. A fost singura echipă româneacă construită, restul aveau selecţionate. Domnule, nu băgaţi sportul, care ar trebui să aibă un spirit olimpic, în mizeria acestor rivalităţi mărunte. Acest fenomen e răspândit şi la celelalte echipe“, este de părere Voinea.

Transferat la Cluj încă din studenţie, artistul clujean a fost sedus imediat de o altă echipă-fanion, Universitatea. “Pe ăşita de la U Cluj i-am iubit dintotdeauna. Pentru că erau o echipă frumoasă şi cu umor tipic ardelenesc. Nu degeaba li se zicea “ABBA” la un moment dat, adică un an în “A” şi doi în divizia “B”. Băteai pe Steaua în Bucureşti, când nu se aştepta nimeni, apoi luai bătaie acasă de la o echipă retrogradată demult. Echipa asta a Clujului a avut mereu un farmec aparte. Ea n-a jucat pentru titluri sau trofee, dar gloria, spiritul sportiv adevărat au rămas intacte. Acum asistăm la un mercenariat deşănţat, care întrece orice limită. Se trece de la o echipă rivală la alta fără probleme. Marile cluburi iau jucători cu zeci de milioane pe care îi ţin rezerve, doar pentru a nu juca la rivala lor. Aceasta nu mai e sport, ci o fabrică de făcut bani”

Voinea, şocat soarta lui Brâncuşi

Una dintre marile dezamăgiri ale sculptorului clujean este ignoranţa autorităţilor române, care n-au făcut un demers concret pentru reînhumarea marelui artist în pământul patriei natale. Brâncuşi este înmormântat în cimitirul Montparnasse, alături de alte două persoane. Ultima dorinţă a celui mare sculptor al secolului XX era să fie îngropat în România, în cimitirul de la Hobiţa. Însă solicitarea scultorului din 1955, adresată statului român a fost respinsă de Gheorghe Gheorghiu-Dej. “Am fost la mormântul artistului din cimitirul din Paris. Ce este trist la Brâncuşi e faptul că mormântul atribuit lui de către o familie este împărţit cu alţii. Ştiu că se doreşte reînhumarea lui în ţară, nu cunosc în ce măsură e posibil. Cert este că situaţia actuală, cu Brâncuşi trecut pe aceeaşi cruce împreună cu alte persoane nu este în regulă deloc. Am văzut şi colecţia “Brâncuşi” de la Centre Pompidou din Paris. Acolo este o bucată din România, dar arată ca un acvariu din păcate, pentru că e înconjurată cu sticlă şi vezi totul din afară. Dacă statul român s-ar fi învrednicit atunci, pentru că el a vrut să îşi doneze operele României, ar fi putut să amenajeze un atelier”, a spus resemnat Voinea.

Voinea, despre nevoia caractere

“Sportul suferă astăzi pentru că n-a mai produs caractere, precum dr. Luca. Trebuie să ne trezim până nu este prea târziu. Şcoala noastră se ocupă de altceva mai nou, adică cu deformarea, nu cu formarea oamenilor. Sunt unii care îşi confecţionau trecutul, pe care nu l-au avut, dar cred în el. Noi avem aceste tradiţii, însă le risipim cu talent. Oameni ca şi dr. Luca au făcut istorie”

Mai jos puteţi urmări o mărturie cu valoare de testament pentru suporteri a dr. Mircea Luca din ultimii ani ai vieţii sale, cuprinsă în documentarul “U, o legendă adevărată”, realizat de ucluj.ro

 

 

 

 Doctorul Mircea Luca a fost căpitanul Universităţii Cluj în cea mai grea şi mai încercată perioadă din istoria clubului, cea a bejeniei de la Sibiu. Fostul mare “U”-ist juca pe postul de fundaş central şi a evoluat în toată cariera pentru numai pentru “Şepcile roşii”, între anii 1932 şi 1957, fiind căpitan între 1941 şi 1957. Perioada bejaniei de la Sibiu a fost cea mai grea, dar si cea mai importantă perioadă din istoria clubului. Între anii 1940 şi 1945, Mircea Luca, din poziţia de lider al echipei, a fost obligat să părăsească împreună cu întreaga mişcare studenţească din Cluj, teritoriul Ardealului de Nord. A purtat banderola de căpitan şi a adunat aproape 300 de meciuri în prima ligă. S-a retras în 1956, activând ulterior ca antrenor şi conducător al Universităţii Cluj. Doctor, profesor universitar la Facultatea de Medicină din Cluj, antrenor şi conducător la Universitatea, Mircea Luca este unul dintre personajele marcante ale oraşului de pe Someş.  
Ilarion Voinea. S-a născut pe 28 ianuarie 1948 la Băileşti. A absolvit în1973 Institutul de Arte Plastice şi Decorative “Ion Andreescu”, Secţia Sculptură. A fost profesor la Şcoala de Arte din Cluj, dar a predat câţiva ani şi la Universitatea din Oradea. Lucrări cunoscute: Alexandru Ioan Cuza, Octavian Goga, Alexandru Vaida-Voievod, Ioan Bob, Romulus Vuia (Cluj-Napoca), Amza Pellea (Băileşti), Mihai Eminescu, Monumente ale Eroilor la Bucea (jud. Cluj), Zimbor (jud. Sălaj). 

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

12,823 Spam Comments Blocked so far by Spam Free Wordpress

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

[…] Istoria statuii dr. Mircea Luca realizate de Ilarion Voinea amplasată de 1 Decembrie lângă stadionul muncipal din Parcul Central poate fi citită integral AICI. […]

Ultimele articole

Polonezul care poartă Coroana Carpaţilor:

Polonezul care poartă Coroana Carpaţilor: "a căţărat" în

08/11/14

Suntem în anul 1976. Jerzy Montusiewicz are 18[...]

"Verde" sună ieftin. O reţetă cu bani puţini

03/28/14

Marile clădiri de birouri şi hoteluri din[...]

Closer to the ground: Marşul Noii Drepte de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Closer to the ground: Marşul Noii Drepte de

03/16/14

O femeie care poartă în spate un[...]

Facebook
  • No recent Facebook status updates to show.

Tweets
"That moment when... tragi linie, vorba lui Sorescu, şi faci o socoteală: câteva minţi lucide şi cu un ideal... http://t.co/YPYb3tEf1G"
over a year ago
"Consiliul Mondial al Clădirilor Verzi spune că municipiul Cluj-Napoca are o problemă de etică. Despre ce este vorba: http://t.co/lTmzg3Wx5k"
over a year ago
"Ştim că vă plac reportăjelele. Aşa că v-am pregătit unul despre cum nu s-a întâmplat nimic şi anul acesta la 15... http://t.co/JFdw0lKMay"
over a year ago